Prevenirea escarelor implica mobilizarea pacientului

  • persoanele cu risc trebuie mobilizate si repoziţionate la 1-2 ore, acest lucru prevenind afectarea circulaţiei in zonele supuse presiunii.
  • pentru a reduce sau indepărta presiunea din zonele predispuse, se utilizează diverse dispozitive anti-escară: saltele antiescara si perne antiescara.
  • o măsură esenţială de evitare in cazul escarelor o reprezintă indepărtarea presiunii din zona afectată, prin mobilizarea pacientului.
  • este preferabil sa fie asezat in decubit lateral intr-un unghi de 30 grade
  • pacientul care sta in scaunul cu rotile va fi invatat sa apese pe picioare la fiecare 15 minute penru a stimula circulatia
  • se va elimina tot ce poate cauza disconfort
  • cand se va intoarce pacientul de pe o parte pe alta, mai degraba va fi ridicat decat impins, pentru a micsora frecarea
  • majoritatea ulcerelor de presiune se dezvolta la nivelul proeminentelor osoase, unde forta de frecare se combina cu presiunea si distruge pielea si tesuturile de dedesubt.  Prezenta presiunii la nivelul proeminentelor osoase obstrueaza circulatia sangelui in capilare si duce la necroza.
  • zonele afectate de escare includ pe cele corespunzatoare osului sacru, coccisului, tuberozitatilor ischiale, marelui trohanter sau zone comune scapula, cotul, genunchiul, calcaiele.

Tratamentul curativ al escarelor

Tratamentul eficient al ulcerelor de presiune implica indepartarea presiunii si restabilirea circulatiei.

Tratamentul curativ al escarelor cuprinde mai multe tipuri de măsuri terapeutice:

  • igiena corecta a bolnavului
  • instalarea bolnavului in pat și mobilizarea debridarea și pansamentul escarei
  • se spală tegumentul din jur cu apă și săpun pentru indepărtarea secrețiilor, a materiilor fecale și a urmelor de adezivi
  • dacă e murdar se spală și plaga cu apă și săpun bolnavul cu escare sau se poate face baie sau duș
  • folosirea scutecelor de unică folosinta pentru absorbția urinii și a transpirației
  • pacientul va fi plasat in decubit lateral drept și stang sau in decubit semilateral drept și stang (spatele fiind sprijinit pe perne) sub proeminențele osoase se plasează perne moi
  • salteaua antiescara pe care e așezat bolnavul poate fi statica (se mulează pe pacient) sau dinamica (saltea gonflabilă avand multiple celule care se umflă și se dezumflă alternativ). in cazul pacienților cu escare se preferă o saltea dinamică.
  • pacienții care se pot mobiliza activ trebuie ajutați să facă mișcare;

Debridarea și pansamentul escarei

Debridarea contă in indepărterea țesuturilor necrotice și fluidelor care intrețin infecția, intarzie granularea și impiedică vindecarea si poate fi:

  • enzimatică: diferiți agenți proteolitici aplicați in plagă sau incluși in pansamente care lichefiază țesutul necrotic fără a afecta țesutul de granulație
  • mecanică: prin lavaj sau prin aspirație se indepărtează fluidele
  • chirurgicală: indepărterea chiruricală a țesuturilor devitalizate

    Substanțele folosite de regula pentru debridarea escarei sunt:

  • betadina: efect antibacterian și mecanic
  • apa oxigenată: efect antiseptic și de curățare mecanică; totuși nu e recomandată folosirea ei foarte frecventă in curățarea escarelor deoarece favorizează apariția unui țesut de granulație aton
  • acidul acetic 0,5% este activ impotriva bacilului piocianic (Pseudomonas aeruginosa); schimbă culoarea țesuturilor putand masca apariția suprainfecției; după folosirea sa escara se clătește cu ser fiziologic
  • serul fiziologic: efect mecanic
  • se pot folosi unele antibiotice recomandate de medic sub formă de cremă cu acțiune antibacteriană sulfadiazina argentică

Pansamentul escarei se face cu :

  • pansament simplu de tifon steril: absoarbe secrețiile și umezeala, contribuie la debridarea mecanică
  • pansamentele cu alginat: absorb exudatul, obliterează spațiile moarte, asigură debridarea autolitică
  • pansamente cu hidrocoloid: obliterează spațiile moarte, absorb umezeala, asigură debridarea autolitică
  • pansamente cu hidrogel: absorb umezeala, asigură debridarea autolitică
  • filme transparente: ocluzia plăgii
  • pungi colectoare: colectarea și monitorizarea fluidelor
  • pansamente cu săruri de argint: pentru tratamentul cu presiune negativă
  • Alegerea tipului de pansament se face in funcţie de faza de vindecare a escarei:
  • in faza inflamatorie sunt recomandate pansamentele hidroactive care curăţă plaga, indepărtand celulele moarte, ţesuturile distruse, fibrina şi secreţiile in exces. Pansamentul potrivit se va alege in funcţie de adancimea rănii, de cantitatea de secreţie şi de prezenţa necrozei.
  • in faza de granulaţie şi cicatrizare sunt recomandate pansamente umede care să preia eventualul exsudat rămas şi să stimuleze epitelizarea.